Invitatie la Oda Divinului, 26 Dec 4pm la St. Ethelburga's Center

Art Refugee Point
&
http://pro-diaspora.com/
Revista Pro-Diaspora
va invita in Duminica Craciunului,

sa ne bucuram de Nasterea Domnului si sa intampinam Anul Nou si urmatorul deceniu intr-un spirit Comunitar
26 Decembrie, 4pm (16.00)
la
Centrul Pacii, Sf. Ethelburga
aducem

ODA DIVINULUI
Programul include:

* 4pm - Colinde si Expozitie de ilustratii de carte – Ioan Astalus, Adina Romanescu, Amy Lee, Petre Vlaic si Adela Ursache.
si Expozitie colectiva de icoane – Aurelia Chiriac Carabinieru (Atelier iconografic Societatea Romanca),

* 4.30 - Prezentare "Arta - Punct de Refugiu",

* 4.45 - Cine suntem? (povestioare, amintiri, obiceiuri, glume) - contributia participantilor,
* 5.30 - Pauza de ceai,
* 5.45 - Prezentarea cartii "Parfumul Ingerilor" de Ionela Flood, cu recital de poezie si slide-show,
* 6.00 - ODA DIVINULUI - Rugaciune
* 6.15 - Gustare Festiva si partea II (colindatori, muzica populara si hora Unirii)
* aprox. 8pm - Plecarea


Parteneri:
Comunison RC
Societatea Romanca Uk
Asociatia Info Manager
Association de Cummunautes Unies de Moldavie ACUM
Fraternitatea Tienerilor Ortodocsi NEPSIS
Serafimis Ltd


Localul:
Centrul Pacii Sf. Ethelburga se afla la 5min de Liverpool Street Station sau Bank station in City of London. Postcode: EC2N 4AG. No 78 Bishopsgate. Acest Centru a fost sanctuar Crestinilor din A.D. 1150 si o are ca Protectoare pe Sf. Ethelburga. Acest loc deasemenea a devenit Centru de intilnire pentru comunitatea romaneasca din A.D. 2005.

Confirmarea:
RSVP se face prin reply la unitedmoldovans@gmail.com
contact: Serafim Florea

La multi ani!

Un gand bun si un cele mai calde urari pentru Sarbatorile de iarna!
Sanatate trupului, pace sufletului si lumina gandului!

Un An nou imbelsugat, fericit si senin!



Astalus Ion
Presedinte
Fundatia Asturian

Se deschide Biblioteca "Ioan Alexandru", prima bibliotecã româneascã din Glasgow

Se deschide Biblioteca "Ioan Alexandru", prima bibliotecã româneascã din Glasgow

Biblioteca "Ioan Alexandru " din Glasgow, Scoţia, se lanseazã vineri 26 noiembrie, între orele 12.00-14.00, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Mitropolit Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale la Parohia Ortodoxã Românã “Întâmpinarea Domnului” din Glasgow, acolo unde sunt gãzduite cele 4000 de titluri de carte în limba românã.

Biblioteca este deschisã în memoria scriitorului Ioan Alexandru, care a scris printre altele şi seria de “Imne” dedicate zonelor istorice româneşti.

Ideea acestui proiect a fost iniţiatã în urmã cu 2 ani la Congresul Spiritualitãţii Româneşti de la Alba Iulia, ca parteneriat între Biblioteca Judeţeanã “Petre Dulfu”, Fundaţia Asturian din Târgu-Mureş, Societatea Românca din Marea Britanie şi Liga Culturalã pentu Unitatea Românilor de Pretutindeni.
Realizarea proiectului beneficiazã de spaţiul generos al Parohiei Ortodoxe Române “Întâmpinarea Domnului” din Glasgow sub îndrumarea preotului paroh Marcel Oprişan, de donaţia de carte a Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare şi suportul Consiliului Judeţean Maramureş. Binevenite sunt şi contribuţiile personale ale celor implicaţi în acest proiect.

Lansarea bibliotecii "Ioan Alexandru" în Glasgow face parte din proiectul “COMEUROBIB” iniţiat de Biblioteca Judeţeanã “Petre Dulfu” şi care vizeazã crearea unui spaţiu cultural românesc într-o serie de oraşe din strãinãtate. Pânã acum, proiectul a fost realizat în Ucraina, Budapesta, Viena, Spania, Republica Moldova.

Biblioteca "Ioan Alexandru" , care este cea de-a doua bibliotecã din Reţeaua de biblioteci Românca , dupã deschiderea în 2009 a bibliotecii "Mihai Eminescu" la Londra gãzduitã de doamna Daniela Rãileanu la Bookeeping Efficiency.

Începând de sãptãmâna viitoare, românii din Scoţia vor putea sã citeascã şi împrumutã cãrţi, sã se documenteze din tratate din domenii variate (sociologie, filosofie, afaceri şi jurnalism.), precum şi cãrţi pentru copii, albume, atlase, enciclopedii, dicţionare, cãrţi de poveşti, cãrţi de beletristicã dar şi ştiinţifice, toate în limba românã.

Membrii comunitãţii româneşti din Scoţia sunt invitaţi la deschiderea oficialã a bibliotecii "Ioan Alexandru ", la eveniment luând parte, pe lângã iniţiatorii proiectului, printre care Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, câţiva consilieri judeţeni, domnul Mihai Delcea şi doamna Ionela Flood preşedinta Societãţii Românca din Marea Britanie.

PROGRAM:

Recital susţinut de corul “Psalmodia Transylvanica” de la Facultatea de Teologie din Cluj condus de pãrintele profesor Vasile Stanciu.

Discurs susţinut de domnul Teodor Ardelean, directorul bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” şi oaspeţii sãi de la Consiliul Judeţean Maramureş.

Doamna Ionela Flood va prezenta un recital de poezie din volumul “Ţãrmurile iubirii”, câştigator al premiului Grigore Vieru 2009 şi al premiului prefecturii Alba Iulia, precum şi din volumul “Parfumul îngerilor”.

Pãrintele Vasile Stanciu de la Institutul Teologic din Cluj, va evoca memoria scriitorului Ioan Alexandru, pe care l-a cunoscut personal.

Prezentãrile de carte cuprind câteva noutãţi editoriale: broşura proiectului european "Invitaţie pentru compozitori 2010" -London Schubert Players Trust; "Parfumul Îngerilor"- de Ionela Flood; "Lumea satului – de George Smarandache; "Instantaneas en cuatro hilos -de Ariadna Petri si "Cuvintele luminii/The words of light" -de Ariadna Petri.

Expoziţie cu ilustraţie de carte din volumul “Parfumul îngerilor” de Ionela Flood, realizate de: Ioan Astalus, Amy Lee, Adina Romanescu, Adela Ursache şi Petre Vlaic.

Detalii şi contact pãrintele paroh Marcel Oprişan
111 Killin Street,
Glasgow,
G32 9AH

0781.776.2075
0141.237.2473
marceloprisan@yahoo.com

Vã aşteptãm la acest eveniment încãrcat de semnificaţii, sãrbatorind cu aceastã ocazie Ziua Naţionalã a României şi Ziua Naţionalã a Scoţiei, precum şi Ocrotitorul celor douã ţãri, Sfântul Andrei!

Ionela Flood
Societatea Românca
www.romanca.co.uk

The London Schubert Players concert, 28 November,7pm , closing event of Invitation to Composers 2010

The London Schubert Players Trust cordially invites you to attend the closing event of
Invitation to Composers 2010
A ground-breaking international project for the European Commission

Sunday 28 November 2010
3.00pm – 6.00pm Workshops and International Composers’ Forum
7.00pm – 9.00pm Concert

The David Josefowitz Recital Hall
Royal Academy of Music, Marylebone Road,
London NW1 5HT


With the participation of the London Schubert Players
Presenter and Project Director: pianist Anda Anastasescu




Programme:
3pm – 6pm Workshops and International Composers Forum with Drew Wilson (UK), Adina Dumitrescu (Romania), Jonathan Östlund (Sweden) and Nathan Shirley (USA).

The event will be presided by Philip Cashian DMus, BMus, Hon ARAM, Head of Composition, Royal Academy of Music.

7:00 - 9:00pm Concert: A European Odyssey

Frank Bridge (1879 – 1941)
String Quartet No.2 (First movement)

Mendelssohn (1809-1847)
Concerto for Piano, Violin and Strings
Ondřej Šárek (1979 - )
Three concertante Waltzes – World Première

Jonathan Östlund (1975 - ) – British Première
The Outermost Gate
Nathan Shirley (1981 - ) – World Première
Annabel Lee
Drew Wilson (1960 - ) – British Première
Nocturne with cloudscape
Adina Dumitrescu (1964 - ) – British Première
J’ai trouvé les Histoires





The concert will be performed by the London Schubert Players and the Rivoli String Quartet
Anda Anastasescu, Alberto Portugheis, Peter Ciobanu, Helen Burford – Solo Piano
Yuri Zhislin, Calin Andrei, Jessica Boyd - Solo Violin
Michael Cretu - Double Bass



The Invitation to Composers events are musical journeys that
combine performance with music analysis and give audiences
the chance of interacting closely with the dialogue between
composers and performers. They present a stimulating and
informal opportunity to meet, work together and discuss ideas,
aesthetics and experiences.

Workshops and Composers’ Forum are FREE
Concert - £15.00 on the door on the night (concessions £12; students £5)
Reservations advisable from:

London Schubert Players Trust
Tel: 020 7603 1396
Email: aajg@btinternet.com
www.invitationtocomposers.co.uk


We would love to see you there,
Anda and the London Schubert Players

Asociatia Info Manager a Gaudeamus Book Fair 2010 cu "Invitatie pentru compozitori", "Parfumul Îngerilor" si invitati surpriza

Joi, 18 noiembrie, 2010, orele 19:00 – 21:00, vă invităm să participati la lansarea de carte care va avea loc la Gaudeamus Book Fair 2010, locaţie: Romexpo, etaj 3, standul Bursa de contacte 3.20, Bucureşti.


Program:

ora 19:00

Lansare broşură proiect european "Invitaţie pentru compozitori 2010" - autor Anda Anastasescu – London Schubert Players;



ora 19:30

Lansare de carte "Parfumul Îngerilor"- autor Ionela Flood;
ora 20:00



ora 20:30

Lansare de carte "Lumea satului – autor George Smarandache;


Lansare de carte "Instantaneas en cuatro hilos de Ariadna Petri;
"Cuvintele luminii/The words of light" de Ariadna Petri.




Prezintă : George Smarandache

Videoconferinta online realizata pe Skype cu ID -george smarandache- va asteapta fiti alaturi de noi la aceasta sarbatoare editoriala.

Contact: Leo Ghigu-0742033438, George Smarandache-0762996022

Detalii:
www.asociatiainfomanager.com
www.invitationtocomposers.co.uk
www.romanca.co.uk
www.espacioniram.com

http://ionelaflood.blogspot.com
http://circulopoeticoreflexos.espacioniram.com/
http://aaariadna.wordpress.com/



Un proiect realizat de Asociaţia Info Manager, Bucureşti în colaborare cu Societatea Românca, Londra; Espacio Niram, Madrid; Artejescal, Madrid; Circulo Poetico Reflexos, Madrid. Proiectul beneficiază de suportul deosebit al Gaudeamus Book Fair 2010.


Ionela Flood
Presedinte
Asociatia Info Manager
www.asociatiainfomanager.com

7th International Conference Management of Technological Changes MTC 2011 on 1st - 3rd September 2011, Alexandroupolis , Greece .

Dear Colleagues,

We would like to announce you the forthcoming of 7th International Conference Management of Technological Changes MTC 2011 on 1st - 3rd September 2011, Alexand ro upolis , Greece .

Please find attached a preliminary Call for papers that include the list of topics, important dates, etc. Being an early draft, please let us know your suggestions and observations as soon as possible.

Updated information about the conference will be soon available on conference website: www.cetex.ro/mtc2011.

We mention that the last seven Conferences organized by CETEX – “Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi are now indexed in the “ISI Web of Knowledge” ISI P ro ceedings Database. http://www.isiwebofknowledge.com/ , as follows:

· 6th International Conference on the Management of Technological Changes, SEP 3-5, 2009 Alexand ro upolis , GREECE , (IDS Number: BMO94, ISBN: 978-960-89832-8-1)

· 5th International Seminar on Quality Management in Higher Education, IUN 12-14, 2008, Tulcea , ROMANIA (IDS Number-BIK 04, ISBN: 978-973-730-496-4)

· 5th International Conference on the Management of Technological Changes, AUG 25-26, 2007 Alexand ro upolis , GREECE

· 4th International Seminar on Quality Management in Higher Education JUN 09-10, 2006 Sinaia , ROMANIA

· 4th International Conference on Management of Technological Changes AUG 19-20, 2005 Chania , GREECE

· 3rd International Seminar on Quality Management in Higher Education JUN 14-15, 2004 Iasi , ROMANIA

· 3rd International Conference on the Management of Technological Changes AUG 29-30, 2003 Chania , GREECE

Warm regards,
Professor Costache Rusu, PhD
“Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi , Romania
MTC 2011 Organizer

The Organizing Committee of The 7th International Conference Management of Technological Changes

Gheorghe Asachi Technical University of Iasi , Romania
Center for Continuing Education and Training - CETEX
53 Dimitrie Mangeron Blvd.
IASI - 700050, ROMANIA
Tel./ Fax: +00 40 232 213 708

Program de schimburi culturale

Programul de schimburi culturale şi educaţionale româno-britanic, semnat la Bucureşti

Ministerul Afacerilor Externe – Bucureşti/ La 15 noiembrie 2010 a avut loc la sediul Ministerului Afacerilor Externe semnareaProgramului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pentru cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii pentru perioada 2010-2014.

Documentul a fost semnat, pentru partea română, de secretarul de stat pentru Dezvoltare Instituţională şi Relaţia cu Parlamentul în cadrul MAE, Anton Niculescu, iar pentru partea britanică, de E.S. Martin Harris O.B.E, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. La ceremonia de semnare a participat şi directorul British Council, domnul Nigel Townson.

Secretarul de stat Anton Niculescu a subliniat importanţa semnării acestui Program, arătând că „documentul semnat la 15 noiembrie 2010 acoperă un spectru larg de cooperare culturală vizând domenii de actualitate ale agendei europene, precum economia cunoaşterii, industriile creative, dialogul intercultural, patrimoniul cultural, spaţiul european de cercetare, asigurarea calităţii în educaţie şi în educaţia non-formală, formarea profesională etc.”

Totodată oficialul român a precizat că „programul cultural lansat acum ne oferă ocazia de a saluta cooperarea sectoarelor non-guvernamentale din cele două ţări” şi şi-a exprimat satisfacţia „în legătură cu lărgirea ariei de colaborare, dincolo de relaţiile inter-instituţionale, mai ales în ceea ce priveşte administrarea unor teme precum patrimoniul cultural, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, formarea generaţiilor de tineri lideri”.

Ambasadorul britanic Martin Harris a relevat în discursul său că „de multe ori, cultura şi educaţia sunt ambasadori mai buni decât alte instrumente de colaborare bilaterală” şi a amintit că „în domeniul culturii, s-au realizat nenumărate proiecte în teatru, literatură, muzică, arhitectură, urbanism şi alte arte vizuale cu parteneri din România.”

În acelaşi timp, diplomatul englez a precizat că „noul acord de cooperare cuprinde câteva elemente deosebite şi demonstrează importanţa pe care, atât Marea Britanie, cât şi România, o acordă pregătirii cetăţenilor lor pentru o Uniune Europeană inovativă şi competitivă la nivel global.”

„Documentul semnat introduce concepte noi, cum ar fi economia creativă şi economia cunoaşterii şi pune accentul pe dezvoltarea unor domenii de impact la întregul nivel al UE: asigurarea standardelor şi calităţii în educaţie, consolidarea societăţii civile prin intermediul schimburilor culturale şi învăţarea limbilor moderne”, a mai spus ambasadorul Marii Britanii în România.

Informaţii suplimentare:

Documentul trasează liniile cooperării bilaterale în domeniile culturii şi educaţiei pentru următorii patru ani şi cuprinde prevederi privind schimbul de experienţă în domeniile dialogului intercultural, învăţământului profesional, economiei creative şi economiei cunoaşterii; sprijinirea activităţii şi funcţionării ICR Londra şi a British Council România; promovarea contactelor directe între instituţii şi specialişti din domeniile educaţiei, culturii, patrimoniului, ştiinţei, dialogului intercultural, economiei creative şi economiei cunoaşterii; schimbul de materiale informative în domeniul artelor vizuale şi arhitecturii contemporane; organizarea de acţiuni comune în domeniul muzeal; instituirea unui program de burse în domeniul educaţiei formale şi non-formale pentru specialişti în domeniul patrimoniului cultural; organizarea de evenimente în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior şi al formării profesionale; sprijinirea organizării cursurilor de management educaţional, de limbă engleză şi a examinărilor de limbă engleză; încurajarea contactelor între specialiştii în politici educaţionale din cele două state; recrutarea, pentru perioade scurte de timp, de profesori, pentru a preda în sistemul educaţional din celălalt stat; încurajarea cooperării directe între universităţi, institute de cercetare, organizaţii în vederea consolidării Spaţiului European de Cercetare.

Romanian-UK cultural and educational exchange progamme signed today in Bucharest

Ministry for Foreign Affairs – Bucharest/ On 15 November 2010 the Programme between the Government of Romania and the Government of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland for Co-operation in the Fields of Education, Science and Culture for the Period 2010-2014 was signed at the headquarters of the Ministry of Foreign Affairs.
The document was signed, for Romania , by the MFA State Secretary for Institutional Development and Liaison with Parliament, Anton Niculescu and, for the UK , by H.E. Martin Harris O.B.E., Ambassador Extraordinary and Plenipotentiary of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland to Bucharest . British Council director Nigel Townson also attended the signing ceremony.
State Secretary Anton Niculescu highlighted the importance of the Programme, stating that “the document signed on 15 November 2010 covers a wide-ranging cultural cooperation in major areas of the European agenda, such as knowledge economy, creative industries, intercultural dialogue, cultural heritage, the European Research Area, quality assurance in education and in informal education, professional training etc.”
The Romanian official further said that “the cultural programme launched now gives us the opportunity to welcome the cooperation between the two countries’ nongovernmental sectors,” and expressed satisfaction “with the broadening of the collaboration area beyond interinstitutional relations, notably in connection with the management of such themes as cultural heritage, climate change, sustainable development, or the training of young generations of leaders.”
British Ambassador Martin Harris showed in his address that “culture and education are often better ambassadors than other bilateral collaboration instruments.” “In the areas of culture,” he also said, “many projects have been achieved with partners from Romania , in the fields of theater, literature, music, architecture, urbanism and other visual arts.”
Concurrently, the British diplomat stated that “the new cooperation agreement contains some special elements and proves the importance both Britain and Romania attach to training their citizens for an innovative and globally competitive European Union.”
“The document introduces new concepts, such as creative economy and knowledge economy and emphasizes areas whose impact extends over the entire EU: assuring quality standards in education, consolidating civil society through cultural exchanges and learning modern languages,” the UK ambassador to Romania added.

Background:
The document sets forth the main lines of bilateral cooperation in the fields of culture and education for the next four years. It contains provisions on swaps of experience in point of intercultural dialogue, vocational training, creative economy and knowledge economy; supporting the operation of the Romanian Cultural Institute in London and of the British Council in Romania; promoting direct contacts between institutions and specialists in education, culture, heritage, science, intercultural dialogue, creative economy and knowledge economy; exchanging informative material on contemporary visual arts and architecture; organizing museum-related joint actions; instituting a programme of scholarships for the formal and informal education of cultural heritage specialists; organizing events realted to quality assurance in higher education and professional training; supporting the holding of educational management courses, English language courses and examinations; encouraging contacts between educational policy specialists in the two states; recruiting teachers to teach for brief periods in the educational system of the other state; fostering direct cooperation between universities, research institutes, and organizations with a view to consolidating the European Research Area.

Cristina-Narcisa Nita
Press Attaché
Embassy of Romania in the UK
Arundel House
4 Palace Green
London W8 4QD
Tel.: 0044 20 7937 9669
Fax: 0044 20 7937 8069
Mobile: 0044 75 00 55 88 44
www.london.mae.ro

Expozitie de icoane, Worcester College, University of Oxford, Deschiderea 15 November, 7 pm

xpozitie de icoane, Worcester College, University of Oxford, Deschiderea 15 November, 7 pm.

Aurelia Chiriac Carabinieru, coordonator al Atelierului de Iconografie Romanca, va avea o expozitie de icoane in Worcester College, Oxford.

Deschiderea evenimentului are loc pe data de 15 Noiembrie 2010, 7 p.m, iar icoanele vor fi expuse pana pe data de 20 Noiembrie 2010;

Capela este deschisa zilnic intre 10 a.m. si 6 p.m, iar corul capelei va canta de la 6:15 p.m, in ziua deschiderii expozitiei.

Expozitia de icoane a Aureliei Chiriac Carabinieru de la Oxford , 15-20 noiembrie 2010 este organizata de catre Aureliei Chiriac Carabinieru de la Atelierul de iconografie Romanca si Dr. Elena Ene D-Vasilescu, History Faculty, University of Oxford, Centre for the Study of Religion in Public Life, Kellogg College.

Am fi onorate daca veti putea participa la deschiderea expozitiei sau daca veti putea vizita expozitia.

Va asteptam cu drag!

Dr. Elena Ene D-Vasilescu
History Faculty, University of Oxford
Centre for the Study of Religion in Public Life,
Kellogg College
Old Boys High School/George Street, OX1 2RL/
62 Banbury Road, OX2 6PN
Tel. 0044-(0)1865-714762
http://www.ocms.ac.uk/supervisors

Invitatie pentru compozitori 11-13 Noiembrie , Paris -Festival de muzică clasică si contemporană -Une Odyssée européenne

Festival de muzică clasică si contemporană
Une Odyssée européenne à Paris : Invitation aux compositeurs



Invitation aux compositeurs este un proiect international de muzica de cameră, care are intentia de a da o o nouă dimensiune artei compozitiei si de a îmbogăti patrimoniul muzicii clasice. Proiectul a inspirat compozitia lucrărilor contemporane în care se combină instrumente muzicale care nu erau folosite până acum sau care se găseau foarte rar în repertoriul european. Vă invităm să vă delectati cu o veritabilă Odisee europeană la Paris...

■ Joi, 11 noiembrie
19.30: Seminar cu publicul pe marginea compozitiilor care vor fi interpretate în timpul concertelor
20.00: Concertul London Schubert Players
Din program:
Salvador Torre : Clouds. Hommage to Messiaen
Marcus Blunt : Two Serenades
Bjorn Bolstad Skjelbred : Dans l’ombre du Gibet (Crystals)
Carmen Cârneci : Quatuor pour Marguerite
Olivier Messiaen : Quatuor pour la fin du temps

Palais de Béhague, Salon d`Or
Ambassade de Roumanie en France
123, rue Saint-Dominique – 75007 Paris
M° Ecole Militaire


■ Vineri, 12 noiembrie
20.00: Concertul London Schubert Players, Andrei Vieru (piano), Quatuor Lalo, Cedric Dreger (trompette), Edouard Macarez (contrebasse)
Din program:
Georges Enesco: Légende
Constantin Silvestri: Quatuor à cordes n°2
Anatol Vieru : Sonate pour piano n°1
Lucian Zbarcea : A Lover’s Promise
Constantin Silvestri : Sonate pour clarinette et piano Op. 19 n°1
Anatol Vieru : La lutte contre l`inertie (trio clarinette, violon, piano)
Georges Enesco : Aria et Scherzino (violon solo, piano et cordes)
Camille Saint-Saëns : Septuor Op.65

Salle Cortot
78, rue Cardinet – 75017 Paris
M° Malesherbes

■ Sâmbătă, 13 noiembrie
15.00 - 18.00: Forumul international al compozitorilor, invitati Jose Manuel Lopez Lopez, Anne Sedes, Guilherme Carvalho, Carmen Carneci
si Mihail Cretu.
Ateliere la care vor participa compozitorii Adina Dumitrescu, Andrew Wilson, Bjorn Bolstad Skjelkbred si studentii Universitătii Paris 8.

20.00: Concertul London Schubert Players alături de Rivoli Quartet
Din program:
Frank Bridge: Quatuor à cordes n°2
Félix Mendelssohn: Concert pour solo piano, solo violon et cordes
Drew Wilson: Nocturne with Cloudscape
Mihai Cretu: Dans si improvizatie
Adina Dumitrescu: J’ai trouvé les histoires

Cité Internationale des Arts
Salle Edmond Michelet
18, rue de l'Hôtel de Ville – 75004 Paris
M° Pont Marie

Intrarea liberă, pe bază de rezervare la numărul 01 47 05 15 31 sau pe mail: institutroumain@yahoo.fr


Proiectul este finantat cu sprijinul Comisiei Europene. Acest comunicat nu reprezintă în mod necesar pozitia oficială a Comisiei Europene.

Detalii:
http://www.icr.ro/paris
www.invitationtocomposers.co.uk
www.asociatiainfomanager.com

Echipa Proiectului Invitation to composers



FINANTATORI:
European Union Culture Fund, Programme 2007-2013
London Schubert Players Trust
Lionel Tertis Foundation, London
Institutul Cultural Roman, Paris
Institutul Cultural Roman, Londra
Asociatia Info Manager, Bucuresti

SPONSORI SI PARTENERI:
British Council Romania
Universitatea de Muzica Bucuresti
Exclusive Holidays
Hotel Rembrandt
Opus Musica
Ambasada României in Marea Britanie
Ambasada României in Franţa
Universite Paris 8
Academia de Muzica Gheorghe Dima Cluj
Fundaţia Tertis
Music Information Centre Norway
Românca Society
Radio Ciocârlia
Asociaţia Adolescentul
Pro Diaspora

PARTENERI MEDIA:
Radio Romania Cultural
Radio Romania Muzical
Radio Romania Actualitati
Radio Romania International
RADOR
Romanian Global News
Fadere
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
Turism si Afaceri
Unifero
Aşii României
Starpress
Reţeaua Literară
Revista Vatra Veche
Fundatia Asturian
Fundaţia Heron
Asociaţia Unirea Viena
Diaspora
Ziarul Romanesc
Diaspora Online
Românul
Nou Horizont
Niram Art
Revista Oglinda

SUPORTERI:
Români Online
Români in UK
Stewart’s Melville College Edinburg
The Griffon Partnership Norfolk

Proiectul „Invitaţie către compozitori”, România 20-27 octombrie 2010

COMUNICAT DE PRESĂ

“INVITATION TO COMPOSERS“ / „INVITAŢIE CĂTRE COMPOZITORI”

British Council a organizat, în data de 20 octombrie 2010 conferinţa de presă dedicată prezentării în România a proiectului „Invitaţie către compozitori” - un proiect unic, ce se defăşoară în perioada 2009-2011 în trei ţări partenere: Marea Britanie,‪ Franţa şi România.

Organizat de London Schubert Players Orchestra, în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Paris şi Asociaţia Info Manager România, cu suportul Comisiei Europene – prin Fondul Cultural European, acest proiect încurajează compozitorii contemporani să creeze lucrări noi, inspirate de ideile muzicale din secolele XVIII, XIX si XX şi să îmbine elemente culturale din propriul patrimoniu cultural.
În România, proiectul beneficiază şi de sprijinul British Council şi de parteneriatul cu Societatea Română de Radiodifuziune.

Lansat în martie 2010, la Royal Academy of Music din Londra, în prezenţa Ambasadorului României la Londra, domnul Ioan Jinga, „Invitaţie către compozitori” va prezenta noi creaţii muzicale, printr-un număr impresionant de concerte, ateliere, seminare, conferinţe şi prezentări de produse audio-vizuale şi de publicaţii, în Marea Britanie, Franţa şi România.
Aventura muzicală pe care o propune proiectul „Invitaţie către compozitori” conduce publicul şi interpreţii la sursa inspiraţiei muzicale, urmărind să creeze o nouă relaţie între compozitori, interpreţi şi publicul ascultător.
Compozitorii vor îmbogăţi repertoriul muzicii clasice europene prin formule instrumentale inedite sau extrem de rare în repertoriul muzicii de cameră. Compoziţiile selectate anual vor fi interpretate în concerte organizate în Marea Britanie, Franţa şi România, pe parcursul a doi ani (2010 – 2011). De asemenea, cele mai bune lucrări vor fi înregistrate şi publicate, prezentate, ca şi creatorii lor, marelui public.
Cinci lucrări aparţinând unor compozitori celebri - Schubert, Mendelssohn, Saint-Saëns, Messiaen şi Enescu, au fost alese ca „modele” de inspiraţie şi sunt interpretate şi înregistrate în paralel cu noile piese.
Publicul va deveni el însuşi parte a procesului de creaţie, participând la dialogul dintre compozitori şi interpreţi în cadrul mai multor seminarii şi ateliere.

"Motivaţia din spatele acestui proiect este potenţialul pentru crearea de oportunităţi pentru mulţi compozitori contemporani în mod simultan. Acesta prevede noi provocări pentru compozitori şi artiştii interpreţi promovând dialogul inter-cultural între compozitori, muzicieni şi public " – Anda Anastasescu, director de proiect.

‪În România, timp de o săptămână, în perioada 20-27 octombrie 2010, proiectul “Invitaţie pentru Compozitori” va prezenta publicului noi compoziţii muzicale în cadrul concertelor, forumului internaţional de compoziţie şi a atelierelor de lucru ce vor avea loc în interpretarea London Schubert Players, astfel:
• Cluj, 21 octombrie în cadrul Festivalului Toamnă Muzicală Clujeană – dezbatere şi concert ;
• Bucureşti, 26 octombrie, la Sala Radio – dezbatere cu publicul şi concert;
• Forumul Internaţional de Compoziţie, 27 octombrie, orele 11:00 – 18:00, în sala George Enescu a Universităţii Naţionale de Muzică.

Atelierele de lucru susţinute înaintea concertelor şi în cadrul Forumului de compoziţie vor permite un schimb de idei între publicul participant, instrumentişti şi compozitorii Drew Wilson si Mihail Cretu din Marea Britanie.
Publicul este invitat să se alăture acestei călătorii muzicale, ce cuprinde o premieră mondială, 6 compoziţii în premieră românească şi o premieră bucureşteană în interpretarea excepţională a artiştilor: Anda Anastasescu, Ken Aiso, Yuri Zhislin, Dominika Rosiek, Matthew Huber, Mihail Cretu, Helen Pierce şi Mariya Sotirova.

Pentru detalii vã rugãm contactaţi:

IONELA FLOOD
Asociaţia Info Manager
Mobile UK: 00 44 (0)75 15 25 35 84
Mobile RO: 0040 730 268 338
Email: ionela@talktalk.net

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să vizitaţi :

www.invitationtocomposers.co.uk
www.icr.ro/paris/
www.asociatiainfomanager.com

PROGRAM

21 Octombrie 2010
TOAMNA MUZICALA CLUJEANA
Academia de Muzica Gheoghe Dima, Cluj-Napoca
Concert 19.30
Atelier muzical cu publicul 17.00 – intrarea liberă

MENDELSSOHN (1809-1847) - Concert pentru Pian, Vioară şi Coarde
Mihai CRETU (1960 -) - Dans şi Improvizaţie pe un cântec popular românesc pentru Contrabas solo - Premiera Română
Jonathan OSTLUND (1975-) - The Outermost Gate /Poarta cea mai îndepartată - Premiera Română
György LIGETI (1923 – 2006) Balada şi Joc pentru două viori - Premiera Română ; Hommage à Hilding Rosenberg pentru vioară şi violoncel - Premiera Română
Drew WILSON (1960 -) Nocturne with Cloudscape/Nocturnă cu peisaj de nori - Premiera Mondială

INTERPRETEAZĂ:

London Schubert Players
Pian Solo - Anda Anastasescu
Vioară solo – Ken Aiso
Vioară solo şi vioara întâi - Yuri Zhislin
Vioară solo şi vioara a doua - Dominika Rosiek
Violoncel solo – Matthew Huber
Contrabas solo– Mihail Cretu
Viola - Mariya Sotirova

26 Octombrie 2010
Sala Mare a Radiodifuziunii Române, BUCUREŞTI
Concert 19.00
18.00 Atelier muzical cu publicul şi compozitorii britanici Drew Wilson şi Philip Cashian – intrarea liberă

ÎN PROGRAM:

F. MENDELSSOHN BARTHOLDY (1809-1847) - Concert pentru Pian, Vioară şi Coarde
Drew WILSON (1960 - ) - Nocturne with Cloudscape - Premiera Bucureşteană
Carmen Maria CÂRNECI (1957- ) - Quatuor pour Marguerite - Premiera Română
Bjorn Bolstad SKJELBRED (1970- ) Dans l’Ombre du Gibet (Crystals) - Premiera Română
Olivier MESSIAEN (1908-1992) - Quatuor pour la Fin du Temps

Interpretează:

London Schubert Players
Pian solo - Anda Anastasescu
Vioară solo – Ken Aiso
Vioară solo şi vioara întâi - Yuri Zhislin
Violoncel solo – Matthew Huber
Clarinet solo – Helen Pierce
Vioara a doua - Dominika Rosiek
Violă - Mariya Sotirova
Contrabas – Mihail Creţu

27 Octombrie 2010
Forumul Internaţional de Compoziţie,
Universitatea Naţională de Muzică, sala “George Enescu” – orele 11:00-18:00, intrarea liberă.

Forumul de compoziţie va fi prezidat de domnul Dan Dediu, rectorul Academiei de Muzică din Bucureşti şi domnul Philip Cashian, şeful catedrei de compoziţie de la Royal Academy of Music din Londra. Vor fi prezenţi compozitori şi muzicologi consacraţi, studenţi şi publicul meloman.

Vã aşteptã cu drag în lumea muzicii!

Echipa proiectului „Invitaţie către compozitori”, România

Mobile UK: 00 44 (0)75 15 25 35 84
Mobile RO: 0040 730 268 338
www.asociatiainfomanager.com

FINANTATORI:
European Union Culture Fund, Programme 2007-2013
London Schubert Players Trust
Lionel Tertis Foundation, London
Institutul Cultural Roman, Paris
Institutul Cultural Roman, Londra
Asociatia Info Manager, Bucuresti

SPONSORI SI PARTENERI:
British Council Romania
Universitatea de Muzica Bucuresti
Exclusive Holidays
Hotel Rembrandt
Opus Musica
Ambasada României in Marea Britanie
Ambasada României in Franţa
Universite Paris 8
Academia de Muzica Gheorghe Dima Cluj
Fundaţia Tertis
Music Information Centre Norway
Românca Society
Radio Ciocârlia
Asociaţia Adolescentul
Pro Diaspora

PARTENERI MEDIA:
Radio Romania Cultural
Radio Romania Muzical
Radio Romania Actualitati
Radio Romania International
RADOR
Romanian Global News
Fadere
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
Turism si Afaceri
Unifero
Aşii României
Starpress
Reţeaua Literară
Revista Vatra Veche
Fundatia Asturian
Fundaţia Heron
Asociaţia Unirea Viena
Diaspora
Ziarul Romanesc
Diaspora Online
Românul
Nou Horizont
Niram Art
Revista Oglinda

SUPORTERI:
Români Online
Români in UK
Stewart’s Melville College Edinburg
The Griffon Partnership Norfolk

Intalnire-invitatie cu organizatorii proiectului european muzical Invitation to Composers

Buna ziua,

Avem placerea de a va invita la o intalnire cu organizatorii evenimentului muzical Invitation to Composers - un proiect european initiat de initiat de catre London Schubert Players Trust in 2009 si dezvoltat in parteneriat cu Institutul Cultural Roman Paris si Asociatia Info Manager din Bucuresti, cu suportul Comisiei Europene.
Acest proiect incurajeaza compozitorii contemporani sa scrie lucrari noi, inspirate de ideile muzicale din secolele XVIII, XIX si XX, imbinand elemente culturale din patrimoniul propriu.

Activitatile din Romania sunt sprijinite de British Council si Radiodifuziunea Romana.

Doamna Anda Anastasescu, pianist, fondator si director muzical al orchestrei de camera London Schubert Players, va fi prezenta la aceasta intalnire, in calitate de director al proiectului european Invitation to Composers. Alaturi de dansa, vor fi doi dintre muzicienii participanti in acest proiect - compozitorul si contrabasistul Mihail Cretu si compozitorul Drew Wilson din Marea Britanie. Toti trei, impreuna cu doamna Ionela Flood, reprezentand Asociatia Info Manager din Romania, va vor da detalii despre activitatile din Romania ce se vor desfasura in perioada 20-27 octombrie si vor raspunde intrebarilor dumneavoastra.

Intalnirea va avea loc in data de 20 octombrie, ora 10.00, la sediul British Council - biblioteca @British. Va rugam sa ne confirmati participarea pana maine, 19 octombrie, ora 17.00, la adresa de e-mail luise.vuiu@britishcouncil.ro, sau la nr. de telefon 0724 288 881.

Va asteptam cu drag.


O zi buna,
Luise Vuiu

Luise Georgiana Vuiu
Head Strategic Partnership and Marketing

British Council | Romania | Calea Dorobantilor 14, Bucharest 010572
T +40 (0)21 307 9600, +40 (0) 307 9621 | M +40 (0)724 288 881
F +40 (0)21 307 9601 | BCTN 4401121
E luise.vuiu@britishcouncil.ro | www.britishcouncil.ro

Invitation to Composers beneficiaza de suportul urmatoarelor organizatii:



ORGANIZATORI: London Schubert Players Trust în parteneriat cu Institutul Cultural
Român Paris şi Asociaţia Info Manager din Bucuresti , cu suportul Comisiei
Europene.

FINANTATORI:
European Union Culture Fund, Programme 2007-2013
London Schubert Players Trust
Lionel Tertis Foundation, London
Institutul Cultural Roman, Paris
Institutul Cultural Roman, Londra
Asociatia Info Manager, Bucuresti


SPONSORI SI PARTENERI:
British Council Romania
Universitatea de Muzica Bucuresti
Exclusive Holidays
Hotel Rembrandt
Opus Musica
Ambasada României in Marea Britanie
Ambasada României in Franţa
Universite Paris 8
Academia de Muzica Gheorghe Dima Cluj
Fundaţia Tertis
Music Information Centre Norway
Românca Society
Radio Ciocârlia
Asociaţia Adolescentul
Pro Diaspora

PARTENERI MEDIA:
Radio Romania Cultural
Radio Romania Muzical
Radio Romania Actualitati
Radio Romania International
RADOR
Romanian Global News
Fadere
Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni
Turism si Afaceri
Unifero
Aşii României
Starpress
Reţeaua Literară
Revista Vatra Veche
Fundatia Asturian
Fundaţia Heron
Asociaţia Unirea Viena
Diaspora
Ziarul Romanesc
Diaspora Online
Românul
Nou Horizont
Niram Art
Revista Oglinda


SUPORTERI:
Români Online
Români in UK
Stewart’s Melville College Edinburg
The Griffon Partnership Norfolk

Invitation to Composer-Royal Academy of London on Sunday 28th November 2010, at 7pm

Dear friends and colleagues

We are approaching the end of the first phase of Invitation to Composers - our musical journey funded by the European Union - and would like very much to have you with us in the Royal Academy of London on Sunday 28th November at 7pm for our European Odyssey, the last concert in the 2010 series.

The programme crowns one year of events of various sizes and styles and promises to fulfil the expectations of a true Finale: along Mendelssohn's Double Concerto for Piano Solo, Violin Solo and Strings - a little-known work, full of drama, lyricism and spark - we will play in the same instrumental combination: a Nocturne with Cloudscape; The Outermost Gate on the thoughtful poem But if I go through the Fields by Swedish poet Nils Ferlin; the exuberant J'ai trouve les Histoires; three Concertante Waltzes; and Annabel Lee, an amusing Sinfonia Concertante on a poem by Edgar Allan Poe. The composers come from England, Sweden, Romania, Czech Republic and the US.

I am joined by the outstanding Solo violinists Yuri Zhislin and Ken Aiso, pianist Alberto Portugheis and the Rivoli String Quartet.

You can see the composers and musicians in public workshops 3.00pm - 6.00pm.

Please put this event in your diaries and we will send you detailed information closer to it.
Thank you !

Yours, in music and friendship,
Anda Anastasescu and the London Schubert Players

www.invitationtocomposers.co.uk

Invitation to Composers- Seminar with musical illustrations on Sunday October 17th at 4pm in London

Just before we take the project to Romania - where we will appear on National Radio and TV - we give a Seminar with musical illustrations on Sunday October 17th at 4pm in London (72 Warwick Gardens, W14 8PP), with the participation of composer Dr Drew Wilson who wrote for us Nocturne with Cloudscape for Solo Violin, Solo Piano, String Quartet and Double Bass. The seminar will be followed by refreshments and we are cordially inviting you to book a seat in advance as places are limited - having in mind we play as a Septet on that day ! Entrance fee £12.

Looking forward to seeing you I send my very warm wishes,
Anda Anastasescu

The composer describes his work: The title is derived from an 1870 wood engraving by Gustave Doré (an artist I associate primarily with his illustrations for Coleridge's Rime of the Ancient Mariner) called Folktales - A Voyage to the Moon, in which a sailing ship is lifted into the sky, it would seem by the gravity of a vastly enlarged moon. I wrote the following narrative for my own amusement and in order to enrich my store of images whilst composing:
A ship was once becalmed some leagues from the Azores. Lack of water and nourishment affects the mind of a mariner in the crow’s-nest and, bewitched by a full moon, he thinks he sees lakes and rivers and a city with a fair harbour. The ship seems to float clear of the sea with a strange creaking of planks and straining of ropes as if sailing before a following wind. In reality the ship with its crew reaches a safe haven but the sailor’s fantasy persists and for the rest of his days he believes he is living with people on the moon.
The sea looks quite choppy in the engraving and, although much of the piece is shadowy and mysterious, I imagine the moment the ship rises out of the water there is almost as much noise and excitement as a rocket lifting off a launch pad. But once she attains extraterrestrial orbit, she floats once again with a surreal serenity.

www.invitationtocomposers.co.uk

"Sărbători de iarnă pe vremea părinţilor şi bunicilor"-studiu de dr. Georgeta Adam in proiectul european " Grundtvig Elderly Memories"

Asociaţia Femeilor Jurnaliste din România -Ariadna a participat in ultimul an la proiectul " Elderly Memories" in cadrul unui proiect european coordonat de o organizatie din Spania. Asociatia Ariadna a realizat in cadrul proiectului un studiu comparativ intitulat "Sărbători de iarnă pe vremea părinţilor şi bunicilor"-,,Winter celebrations at the time of our parents and grand-parents’’ pe care il prezentam mai jos.

In perioada 2-5 noiembrie 2010 a avut loc prima intalnire din proiectul Lifelong Learning Programme Grundtvig Ederly memories (2010-2012) cu indicativul de mai sus la Madrid-Leganes. Au participat 22 dereprezentanti ai organizatiilor din toate cele 8 tari implicate: Spania, Bulgaria, Belgia, Cipru, Anglia, Polonia, Suedia si Romania. A fost una dintre cele mai frumoase reuniuni la care am participat in 21 de ani de activitate in societatea civila. Fiecare delegatie si-a prezentat organizatia sau institutia apoi s-a trecut la distribuirea activitatilor de-a lungul celor doi ani. Cu aceasta ocazie s-au discutat chestionarele privind opiniile tinerilor si varstnicilor care vor fi completate in toate tarile implicate si vor fi comentate printr-un raport final la cea de a doua intalnire din proiect care va avea loc in luna ianuarie 2011 in Suedia. Tema acestui chestionar este Winter Celebrations at the time of our parents and grand-parents.S-a lansat site-ul programului pe care va invit sa-l si vizitati: www.wiki.ederlymemories.com gazduit pe www.wikispaces.com. Totodata s-au facut diverse aplicatii practice si pentru grupul de discutii elaborat de coordonatorii spanioli ai programului.Prima intalnire a programului s-a desfasurat in localitatea Leganes de langa Madrid, la The Official School of Languages (E.O.I.). Intr-o societate contemporana in care cautam un limbaj comun intre generatii, intre tari sau comunitati diferite, un program Grundtvig dedicat punerii in oglinda a experientelor tinerilor si adultilor (batranilor) - pe a caror memorie contam pentru a construi un prezent mai bun - mi se pare ca este binevenit. Experienta organizatorilor, dar si a tuturor organizatiilor implicate in proiect, este o garantie ca Decalogul care se va elabora la finalul proiectului va fi unul ce va pleda pentru armonie intre generatii, toleranta, nondiscriminare. Speram ca toate activitatile si materialele realizate in programul Grundtvig Ederly memories vor fi extrem de interesante. Participarea Asociatiei Jurnalistelor din Romania "Ariadna" se datoreaza sprijinului Agentiei nationale careia ii multumim pe aceasta cale.



In perioada 20 noiembrie-20 decembrie 2010 în Romania au fost chestionate 151 de persoane: 91 din categoria de varsta 15-30 de ani si 60 din categoria de varsta de 70 de ani si peste aceasta varsta. Se observa o participare mai larga a tinerilor in cadrul anchetei.
Din totalul repondentilor 110 sunt de genul feminin si 41 de gen masculin. Se constată asadar o prezenţă mai larga a femeilor la ancheta. La alegerea subiectilor am avut in vedere persoane cu studii superioare, medii şi elementare. Nici unul dintre cei chestionaţi nu are mai puţin de 7 clase elementare.

Exprimand in procente, din totalul de 151 (100%), 110(72,8%) sunt femei , iar 41 (27,15%) sunt barbati, 91 sunt tineri (60,26%), iar 60 (39,73%) sunt adulti peste 70 de ani, 80 persoane sunt din mediul rural (52,98%), iar 71 persoane (47,01%) sunt din mediul urban.
Chestionarul a fost aplicat în Bucureşti (38 repondenti, 25,16%, 28 femei, 10 barbati, 4 tineri, 34 adulti peste 70 de ani), Sibiu (42, 28 femei, 14 barbati, 42 tineri, 27,81%), Constanta (40, 31 femei, 9 barbati, 29 tineri, 11 adulti peste 70 de ani, 26,49%) si Ploieşti (31, 23 femei, 8 barbati, 16 tineri, 15 adulti peste 7a de ani, 20,52%).
Realizatorii chestionarelor si ai rapoartelor zonale au fost: 4 studenti, 2 de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Limba si Literatura Engleza (lector univ. dr. Gabriela Nistor) si 2 de la Facultatea de Jurnalism a Universitatii „Ovidius” din Constanta (conf. univ. dr. Aurelia Lapuşan); prof. Grigore Agripina, Ploiesti; jurnalista Mihaela Constantin, Radio Romania, 68 ani; jurnalista Sofia Sincan, 70 de ani, Radio Romania, Rodica Anghel, PH.D., Bucureşti, Consiliul National al Audiovizualului, 50 ani, Ioan Adam, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, PH.D., 64 ani.
Traducere in engleza: Gabriela Nistor, PH.D., lector univ., Univ. „Lucian Blaga” din Sibiu, Robert Adam, PH.D., staff Ariadna, Rodica Anghel, PH.D.
Coordonator ancheta si raport final: Georgeta Adam, PH.D.
Datorita „originilor” repondentilor consideram ca aria de desfasurare a chestionarului este nationala, deoarece referirile cu privire la sarbatorile petrecute in oras vizeaza orasele Bucuresti, Ploiesti, Sibiu, Constanta, Brad, dar zonele rurale sunt diferite: din Muntenia sunt prezentate aspecte din judeţele Arges, Buzau, Ilfov, Ialomita şi Prahova, din Moldova, zona de Sud, judeţele Galati si Vaslui (Barlad), Dobrogea, Transilvania (Marginimea Sibiului, zona Carpaţilor Apuseni şi a Carpaţilor meridionali .

************
1. Decoraţii
************

In privinta decoratiilor din case, se observa deosebirea dintre trecut si prezent, dintre oraşe şi sate. În general se poate constata impunerea progresivă a unor norme şi obiceiuri specifice epocii moderne. De exemplu, bradul de Crăciun, inexistent în România până la începutul secolului XX, este acum omniprezent. Totuşi, unele persoane din categoria celor care depăşesc 70 de ani, menţionează că până în anii ’50 brazii nu constituiau la sat un element decorativ în case, sătenii preferând crenguţele de brad, cu care ornau tocurile uşilor şi porţile. La oraş, la mijlocul anilor ’50, au început să fie instalaţi în pieţele centrale brazi de Anul Nou, sub impulsul autorităţilor comuniste care sărbătoreau atunci venirea lui Moş Gerilă (Dez Moroz) de inspiraţie sovietică.Acesta venea cu o sanie trasă de doi cerbi, nu de reni, şi intra în case prin hornul sobei. Dar, sfidând tacit ordinele, populaţia a împodobit brazii la Crăciun (25 decembrie), sărbătoare religioasă foarte importantă la români. Unele persoane vârstnice isi amintesc ornarea caselor cu brazi impodobiti, in zonele cu brazi, cu stelute confectionate din staniol, lanţuri din hartie colorata, obiecte facute de copii, lumanarele, obiecte de artizanat, artificii. În Moldova, dar nu numai, în brad se punea şi basica porcului, umflata. In unele sate nu erau decoratii pe ulite, nu era lumina electrica. Geamurile erau luminate cu lumanari, fiind ornate cu brazi mici sau cu crengute verzi. In unele sate se aprindeau felinare la porti, in altele (din Arges, România meridională), stalpii portilor erau ornati cu cetina de brad, impodobita cu panglici colorate si beteala argintie. Cei varstnici isi amintesc ca in orase era un brad ornat cu hartie colorata, avand in varf o stea mare, asezat intr-un loc central. O doamna pastreaza in amintire ca la oras, baietii purtau in piept sau la caciula, o crenguta de brad, marginita de tricolorul românesc.
In mediul rural, în zona submontană, în Poiana Campina, Prahova, consemnam raspunsul jurnalistului M.B. (peste 70 de ani) pentru autenticitatea trairilor şi acuitatea amintirilor. Conform acestuia, localnicii puneau „ghirlande din crenguţe de brad, afară, dar şi în interiorul casei, fixate pe galeriile care susţineau perdelele. Plus bradul, în interior. Străzile nu erau decorate, dar, dacă zăpada era mare, se făcea pârtie lată, cu plugul Primăriei.”
Scriitorul N. G., octogenar si bucurestean, autor al unor romane cu tenta memorialistica extrem de apreciate in Romania, a raspuns chestionarului nostru si la acest punct precizeaza un element esential: „Inaintea oricarei decorari, sarbatorile de iarna erau prefatate de o curatenie generala, inceputa in casa si terminata in poarta curtii. Decorarea era simpla: 1. pomul de iarna cu daruri pentru copii si 2. smocuri de vâsc (asezat de regula in preajma Anului Nou - considerat ca aduce noroc).”
Standardizarea decoraţiilor e vizibilă în cazul răspunsurilor celor tineri. În privinta decoratiilor din casa, ei amintesc doar fundite si globulete de sticlă, toti menţionând, ca primă decoratie acasă, bradul impodobit în camera mare, iar in celelalte încăperi, crenguţe de brad. Caz de sincretism al obiceiurilor, brazii de Crăciun au acum instalatii electrice, cu becuri in multe culori, coronite, globuri colorate, fundite, lumanari decorative, ciorapii lui Mos Niculae în care se pun cadourile, vâsc aducator de noroc, beteala, ghirlande, fulgi de nea, decupati si lipiti şi pe geamuri. In sate, sunt amintite mai putine decoratii pe strazi: instalatii suspendate pe stalpi sau din loc in loc, cate o instalatie electrica, multicolora, pe cladiri. Sunt prezenti si brazii impodobiti cu ghirlande, in zonele cu brazi. Orasele sunt mai animate si mai impodobite. Pe strazi sunt instalatii electrice si ornamente viu colorate. Sunt multi brazi impodobiti, cu instalatii electrice, ghirlande, parcuri si magazine frumos decorate. De la Sfantul Nicolae si pana la Boboteaza este deschis Oraselul copiilor, care ofera multe distractii, iar Tramvaiul copiilor ii plimba pe cei mici gratis. In pieţe, artiştii prezintă momente artistice, interpretează colinde, au loc focuri de artificii, iar în biserici se oficiază slujbe extraordinare.

************************************************************
2. Cele mai importante evenimente ale sărbătorilor de iarnă
************************************************************




Calendarul sărbătorilor de iarnă la români e marcat de evenimente şi practici religioase şi de obiceiuri laice precum: Sfantul Nicolae (6 decembrie), Postul Craciunului, Spovedania, Impartasania, Ignatul, Colindatul, Craciunul, Steaua, Revelionul, Colindatul de Anul Nou (Plugusorul), urarea cu Sorcova, Boboteaza (6 ianuarie). Judecând după răspunsurile primite, locurile fruntase le ocupa: Craciunul, Anul Nou, Boboteaza.
Cei tineri enumera: Sfantul Nicolae, Ignatul (taierea porcului la 20 decembrie), obicei cu origine tracică, Craciunul, Revelionul, Anul Nou, mersul cu ,,Buna dimineata la Moş Ajun”, impodobitul bradutului, Plugusorul, mersul la colindat si primirea colindatorilor, cina in familie, reunirea familiei, vacanta de iarna, distractia cu prietenii, Boboteaza. De o deosebită consideraţie se bucură printre tineri Sfantul Stefan, Sfanta Filofteia, Sfantul Vasile, Sfântul Ion (7 ianuarie). Unele sarbatori sunt importante pentru cei care au in familie persoane care poarta numele acelor sfinti. Pentru cei mai multi tineri, Craciunul ocupa primul loc intre sarbatorile de iarna. După eclipsa ateist-comunistă, sentimentul religios cunoaşte o vizibilă recrudescenţă printre tineri şi nu numai. Ambele categorii de vârstă apreciază în mod deosebit aspectul religios al sărbatorii. Sărbătorile de iarnă sunt prilejuri de întâlniri ale membrilor familiei cu rudele, finii, naşii, prietenii sau vecinii. Aceste întâlniri au loc la biserică, la slujbele religioase, dar şi în familii, la părinţi, bunici. Unii dintre cei chestionaţi amintesc şi de întâlnirile de pe uliţele satului sau din faţa Primariei.
Iată o ierarhizare a momentelor acestor sărbători de iarnă în amintirile jurnalistului M. B., de peste 70 de ani, sărbători petrecute în localitatea premontană Poiana Câmpina, judetul Prahova:
I. Crăciunul:
1. Tăiatul şi „ preparatul ” porcului crescut în ograda proprie
2. Ziua în care se coceau cozonacii
3. Împodobirea bradului
4. „Popa cu Crăciunul” (preotul satului trecea pe la casele oamenilor purtând icoana reprezentând naşterea Mântuitorului. Datina cerea ca gospodarii să o întâmpine cu smerenie, dar stând pe pat.)
5. Colindele
6. Cadourile
II. Sfântul Nicolae (6 decembrie)
Lustruirea ghetuţelor şi pantofilor şi „controlul” cadourilor, în dimineaţa următoare.
III. Revelionul
Membrii cetelor de urători îşi procurau clopoţei, mulţi, înşiraţi pe o cureluşă din piele, dar şi un clopot mare, „ acioaia”, pe care-l folosea doar „ urătorul”, purtătorul de mesaj al grupului. Urma confecţionarea tobelor, din cercurile unor foste site mari, care se acopereau cu pielea uscată şi bine întinsă a mieilor sacrificaţi de Sf. Paşti, împletirea bicelor şi a „ sfârcurilor”. Apoi, fireşte, mersul cu „Pluguşorul” , exclusiv pe la casele cunoscuţilor.”
La polul opus, romancierul octogenar N.G. din Bucuresti mentioneaza caracterul laic al sarbatorii Craciunului: „Craciunul avea, fireste, o semnificatie religioasa, dar laicul predomina in desfasurarea sarbatorilor. Mai in toate curtile din jur se taia cate un porc. Sacrificarea lui era urmata de o pregatire minutioasa: la afumatoare se odineau muschiuletii, slana si carnatii, iar in garnitze alte carnuri - prajite in prealabil (care zaceau in untura pana tarziu, in primavara)”.

*********************************************
3. Unde obişnuiau să se întâlnească oamenii?
*********************************************

Românul este o fiinţă sociabilă şi ospitalieră. Mărturiile călătorilor străini în Principatele Române de acum 500 de ani, dar şi cele recente, confirmă această concluzie. În perioada sărbătorilor de iarnă, românii preferau/preferă întâlnirile în grup restrâns, familial. Crăciunul era/este încă o sărbătoare de interior. Memoria exactă a ritualurilor o mai păstrează şi subiecţii tineri, deşi tradiţiile sunt în decadenţă, îndeosebi la oraş. Odinioară, tradiţiile erau respectate cu stricteţe. Consemnăm în aceată ordine de idei raspunsul complet al jurnalistului M. B. de peste 70 de ani: „Oamenii obişnuiau să se întâlnească în casele proprii, făcându-şi vizite unii altora, mai ales la prînz. Nu intrau în seară decât arareori. De regulă, petrecerile se spărgeau cam pe la orele 19,00 – 20,00. In ziua de Crăciun nu se făceau vizite, la tradiţionala «masă festivă» nu participau decât «ai casei», părinţi şi copii. Socrii, dacă erau în viaţă, petreceau împreună cu ei. În sat erau şase cârciumi. De sărbători erau inchise toate, nimeni nu le călca pragul, n-aveau clienţi până dincolo de Bobotează (6 ianuarie). O singură crâşmă se deschidea a doua zi după Revelion, acolo se adunau şi jucau pe mize mici împătimiţii biliardului. La cele două biserici, de regulă, intrau mai mult femeile bătrâne şi copiii, care-şi lasau săniile pe treptele de afară.”
Acelasi accent pe petrecerea sărbătorilor în casă, cu familia si cei dragi, îl pune şi repondentul nostru de 82 de ani, scriitorul N.G. din Bucuresti, născut într-o familie burgheză înstărită: „Petrecerile se faceau in familie. Nu mi-amintesc sa fi plecat vreodata la restaurant. Statea omul la casa lui, bucuros de oaspeti. La noi se adunau rudele apropiate (unchi, matusi, veri si verisoare), precum si toti finii, nu putini la numar. Sarbatorile sudau relatiile de familie si nu o data cel cazut in nevoi era scos la iveală (săltat deasupra necazurilor – n.n.) si sprijinit (cu timpul, copiii, ajunsi mari, mosteneau aceste raporturi). Pe odrasle ne bagau intr-o camera separata, unde, dupa ce luam masa, ne zbenguiam pe cont propriu, fericiti c-am scapat de parinti (si viceversa). Bune gazde, eram la randul nostru oaspeti, mergand la nasi, la fratii si surorile parintilor. In cele trei zile de Craciun, iar apoi de Revelion, era un continuu du-te-vino. Daruri se faceau copiilor. (Doar de Anul Nou finii aduceau nasilor cate un curcan, legat la gat cu o panglica.)”.
Modificări vizibile de comportament se înregistrează în cazul tinerilor. Chiar dacă unii repondenţi menţionează participarea la slujba religioasă de Crăciun din biserici, majoritatea spun că şi-au petrecut Crăciunul, Anul Nou la naşi, bunici, acasă şi îndeosebi la club/bar, în casa unor prieteni din aceeaşi generaţie.

************
4. Deplasări
************
Deplasarile se faceau in aceeasi localitate sau in localitati apropiate pentru sarbatoarea Craciunului sau pentru sarbatorirea celor care purtau numele sfintilor din aceasta perioada. Numeroşi sunt cei care participă la petrecerile organizate de Sfântul Ion (7 ianuarie), dat fiind faptul că circa 2.000.000 de români poartă numele de Ion sau diferite derivate ale acestuia: Ioana, Ionel, Nelu, Ioaneta, Ioanete. Pentru ei televiziunile organizează spectacole speciale. O doamna isi aminteste cu emotie de deplasarile din zilele de 2 si 3 ianuarie, la parinti, bunici, rude, cu sania impodobita, trasa de armasarul care purta colier de zurgălăi la gât.
Cei tineri consemnează deplasările pentru mai multe zile, de la oras la sat, la bunici. Unii fac în aceşti ultimi ani deplasări în staţiunile montane, la pensiuni rurale, la mânăstiri, dar şi în străinătate (Austria, Bulgaria, Grecia, Spania).

*************
5. Mâncăruri
************

In privinta mancarurilor, sarmalele cu carne de porc, in foi de varza murata, ocupa primul loc. Pentru zona Arges se precizeaza : cu costita deasupra. In zona Moldovei de Sud, se fac si sarmale in foi de vita. De obicei, sarmalele se mananca cu mamaliguta. Se pare ca traditiile culinare s-au pastrat bine in timp. Se mai consemneaza: ciorba de porc, acrita cu zeama de varza sau bors, ciorbe si supe cu carne de pasare (gaina, curcan), ciorba de perisoare, ciorbita de burta, piftie de porc (in aspic, numite popular răcituri), carnati prajiti sau fripti pe jeratec, toba, caltabos, lebar, friptura de porc cu muraturi, tochitura cu mamaliga, carnati afumati, slanina afumata, mancare din ciolan afumat si prune uscate, sloi (muschiulet afumat, prajit, pus in oala de pamant si acoperit cu untura), carnati afumati, prajiti in tigaie cu oua batute, amestec in care membrii familiei intingeau cu mamaliga, friptura la cuptor, la gratar, jumari, sorici, drob de porc, salata de bœuf (intrată în repertoriul culinar românesc după 1945, când populara revistă „Realitatea ilustrată” a prezentat câteva reţete de preparare), babic, ghiuden, (cârnat uscat foarte condimentat, din carne de oaie şi vită, care seamănă oarecum cu ibericul chorizo), branza, friptura din carne de porc, la tava sau la gratar, dar si friptura din carne de pasare (gaina, curcan), asortate cu castraveţi muraţi, varză murată, gogonele (tomate mici şi verzi) murate, băbăşcuţe (pepeni mici) murate.
Se bea ţuică fiartă („dreasă” cu foi de dafin şi piper), vin roşu, oferta românească în acest domeniu fiind excepţională.
In privinta dulciurilor, vârstnicii consemneaza: cozonac cu nuca si stafide sau rahat, cornulete (cu marmelada), prajitura cu „jolfa” (adică cu seminţe de cânepă), turta dulce, placinta cu branza sau cu dovleac, gogosi cu ravase (=minciunele) si bani, fursecuri, covrigi mari, cu ou, polonezi (covrigei din aluat de cozonac), checuri, painea studentilor (un fel de pandispan cu nuca multa), sarailii, baclavale, îndeosebi în Dobrogea, peltea de gutui cu nuci. Născut în Transilvania,. scriitorul septuagenar I.B. consemneaza printre delicatesele rurale aşa-numitele pupuri (lipii) cu varza, branza, ceapa etc. În Moldova ţărăncile miloase împărţeau de Crăciun nişte turte, numite Scutecele Domnului, care erau înmuiate în apă îndulcită cu zahăr ori erau unse cu miere şi presărate cu miez de nucă.
Din posibila enciclopedie a mancarurilor, dulciurilor si bauturilor dedicate sarbatorilor de iarna din Romania, zona Prahova, Poiana Campina, consemnam iarăşi, mentiunile jurnalistului M. B. decupate din amintirile propriei copilarii: „Mâncăruri tradiţionale pentru mesele sărbătorilor de iarnă: şorici de porc rumenit la foc de paie, slăninuţele subţiri de pe burta porcului fierte ori în zeamă de varză acră ori în apă cu oţet din mere, cu piper, sare şi foi de dafin. Apoi jumările «puţin coapte şi crocante» ( culoare aurie spre maronie), leber, caltaboşi, tobă, sărmăluţe în foi de varză, cârnaţi puţin afumaţi, pomana porcului, fripturi de porc, piftie de porc, piftie de cocoşi, potroace. Cu excepţia curcanului, din superstiţie, erau prohibite carnea de raţă, gâscă, vânatul şi chiar iepurii «de casă». Salate diverse. Dulciuri/ Deserturi: cozonaci cu mac, cu nuca groasă de un deget, cornuleţe umplute cu rahat ori cu magiun de casă, saleuri, biscuiţi din osânză (ca să reziste mai mult timp şi să-şi păstreze frăgezimea), plăcinţele (cu mere, cu brânză, cu carne), compoturi din prune lojnite [adică lăsate în prealabil la uscare pe o împletitură de nuiele numită lojniţă], pere, mere şi gutui aduse din pivniţă ori aflătoare pe pervazul ferestrelor, struguri păstraţi pe fân, în podul casei, pepeni verzi, păstraţi la rece în bandaje gipsate, covrigi din cocă de cozonac, covrigi obişnuiţi. Portocale, rareori. Băuturi: un fel de liqueur de chimen şi limonade făcute în casă, pentru copii şi ţuică ( din prune, ori din mere) şi vin (cumpărate) pentru adulţi. Plus sifoane, din sticlă groasă, cu robinet sistem pompă, care se umpleau la cârciumi”.
O pată de culoare din Bucureştii de altadată aparţine scriitorului octogenar N.G. care isi aminteste cu bucurie vraja sarbatorilor din copilarie: „Peste tot aceleasi mancaruri traditionale (ma refer la lumea negustorilor). La o canutza de tuica fiarta (cu piper măcinat si-o boaba de piper), sorici, toba, leber si caltabosi, rasfatati si ei cu un pahar-doua de vin. Apoi piftie, sarmale cu mamaliguta, friptura asortata cu muraturi, fiecare dupa gust si, mai ales, cat il ducea burdihanul. Pare cam mult, dar lung era si timpul de care dispuneam, ca masa incepea la pranz si se ridica, tarziu, in noapte. Dulciurile erau dominate de cozonacul bine garnisit cu nuca si stafide; printre ele: placintele cu branza si mere, kecul, tortul. La sfarsitul bairamului, pe masa se aflau fructe si branzeturi, la care apelau in special barbatii, pentru a intretine «cursa vinului». Si tot acestui scriitor îi apartine menţionarea unei traditii uitate: „Un obicei pierdut: batutul alvitzei (nici n-am mai vazut-o in comertz)”. (Alviţa este o variantă românească a halvalei turceşti, care conţine în plus miez de nucă, alune de pădure ş.a., amestecul fiind presat între două foi de aluat. Scriitorul Ioan Adam îşi aminteşte că obiceiul persista în cartierele periferice ale Bucureştilor din anii’60. Bucăţile de alviţă, care conţineau uneori o monedă de1 leu sau de 5 lei din perioada comunistă sau monede de argint din perioada interbelică, erau legate cu o sfoară şi balansate din tavan. Cei aflaţi în jurul lor trebuiau să le prindă cu gura, operaţie dificilă care cerea noroc şi îndemânare.)
Tot cei vârstnici îşi mai amintesc de plăcinta Poale-n brâu (din brânză, tăiată cu colţişori cu duriţa, o mică ustensilă din bucătărie astăzi dispărută din magazine), de plăcinta de bostan preferată îndeosebi în Moldova, de pişcoturile de casă preparate din aluat nedospit, care se trăgeau prin maşina de tocat la care se instalau forme de zinc aflate în comerţ şi în zilele noastre. În Dobrogea, unde există comunităţi de turci, de aromâni şi de macedoromâni se preparau anuşabur (un fel de colivă mai fluidă, cu multe fructe, alune ş.a.) şi peliza (gelatină dulce, cu vanilie şi scorţişoară).
Repondenţii tineri pastrează din tradiţii: cozonacul, placinta (cu branză, cu un ban norocos, ascuns, în alte locuri, cu ravaşe), plăcinta cu nucă sau cu mere, covrigii, cornuleţele. Pentru această categorie, dulciurile sunt mult mai diversificate: fructe (nuci, mere), mere coapte, prăjituri (cu friscă), biscuiţi, tort, turtă dulce, bomboane de ciocolată (mos), fursecuri, pandişpan, tort cu mere, cu friscă, tartă cu fructe (vişine, ananas, kiwi).

*********
6. Daruri
*********

In privinta darurilor, in putine chestionare nu sunt mentionate acestea. In general, copiii erau cei care primeau cadouri de la parinti si bunici. Uneori, primeau si parintii si bunicii, dandu-si unii altora.
Cei varstnici isi amintesc darurile din copilaria lor: pentru baieti, mingi si trasurici confecţionate acasă, ciorapi, fulare, manusi tricotate din lana, bundite, cizmulite, ghetute, caciuli din blana de miel ; pentru fete, papusi, caciulite, manusi, fulare tricotate din lana, cizmulite, ghetute, alte obiecte vestimentare cu care se imbracau de Craciun, cand mergeau la biserica, pantofiori rosii, rochite cu dantele, lucrate in casa. Toti primeau si dulciuri. Uneori, tatal sau un alt barbat era deghizat in Mos Craciun si aducea aceste daruri.
Raspunsul jurnalistului M. B. aduce detalii şi amintiri de acum 60 de ani văzute şi trăite intr-un sat romanesc plin de traditii. Asadar, ce daruri se primeau: „Îşi făceau părinţii între ei şi împreună făceau pentru copii. Fiecare cam ştia ce-i lipseşte celuilalt, iar cadoul primit era menit să acopere «golul». Putea fi un aparat de radio Philips, cu lampi, pentru mama, un guler de blană pentru «scurteica» tatălui, patine, săniuţe, skiuri pentru copii, dar si mănuşi cu cordon, căciuli din lână ori din blană de miel, pulovere, fulare, ciorapi «trei sferturi»şosete etc. Până pe la 12-13 ani îmbrăcămintea pentru iarnă era gen «unisex», numai de Sf. Paşti erau din categoria «pentru fete» ori «pentru băieţi». Toţi ştiam de unde provin cadourile, dar toţi ne lăudam prin casă că, uite, nici anul ăsta nu ne-a uitat Moş Nicolae, Moş Crăciun, Anul Nou”...
Repondentii din categoria 15-30 de ani consemneaza ca daruri: pentru baieti, masinute, caluti, bocanci, cojoace, jucarii de plus, haine, carti de colorat, de citit ; fetitele primeau papusi, imbracaminte, carti, ornamente, animalute din plus (ursuleti), bijuterii, produse cosmetice. Toti primeau/primesc dulciuri, dar si parfumuri.
În Bucureşti, gazda oferă daruri invitaţilor, iar aceştia gazdelor. Aici, unde dezvoltarea economică e maximă, cadourile sunt azi mai sofisticate: cosmetice, băuturi fine, miniaturi de monumente şi de arme, cărţi de poveşti, de artă, obiecte decorative, păpuşi cu truse de îmbrăcăminte, jocuri de inteligenţă, obiecte de îmbrăcăminte, cuburi, maşinuţe electrice, căluţi de lemn, cutii cu ciocolată şi bomboane fine, pantofi, dantele din jupoanele bunicilor, azi revenite la modă datorită vintage, podoabe, bijuterii. În ultimii ani, când a dispărut egalizarea socială şi şi-a făcut loc isteria comercială (consumismul) în straturile de sus ale societăţii întâlnirile de Crăciun şi de Anul Nou sunt pregătite din vreme, bărbaţii şi femeile etalând toalete luxoase şi aducând daruri scumpe.

**************
7. Sentimente
**************
Sarbatorile de iarna trezesc pentru cei in varsta sentimente amestecate. Dăinuie în memoria lor tristeţea anilor dintâi ai comunismului. În ţara ocupată de ruşi cozonacul se mânca pe ascuns, era fără ingrediente, colindele erau interzise, religia prigonită, libertatea de exprimare inexistentă. Pe de altă parte, ei au şi sentimente de bucurie, speranta, veselie, optimism, recunostinta, nostalgie, dorinta de a fi copil alaturi de cei dragi care nu mai sunt, liniste, pace sufleteasca. Ele stimulează caritatea, generozitatea, dorinţa de a veni în ajutorul celor săraci, fără adăpost, orfanilor şi bătrânilor din aziluri. Pentru cei tineri, aceste sarbatori trezesc sentimente de bucurie, speranta, credinta, dorinţa de pace, veselie, implinire, bucuria reunirii familiei.
In chestionarul realizat cu M.B., jurnalist, de peste 70 de ani, sunt evocate sentimente traite cu intensitate in copilarie: „o bucurie imensă (gen Carpe diem), dar si recunoştinţa. Peste vară, noi, copii, uneori, ne jucam şi prin pădure. Îi căutam pe tăietorii de lemne pe care îi rugam ca să ne taie rondele din trunchiurile mai groase de fagi ori de stejari, Dacă erau în toane bune le primeam gratuit. Dacă nu, ne puneau să facem pentru ei diferite servicii – adică, în zilele următoare, să le aducem d-ale gurii, ori să culegem jir (sământă de fag – n.n.) pentru animalele lor de acasă. Erau un fel de discuri late de un 1-2 cm, cu diametre până la jumătate de metru. Noi le numeam «bani». Pe aversul şi pe reversul acelor «monede» noi scriam cu cerneală şi cu litere de tipar mulţumiri pentru părinţi, ca să le transmită ei moşilor (Crăciun, Nicolae...) Obiceiul s-a păstrat în timp, însă numai pentru onomastici şi aniversări. În septembrie 2010, eu însumi am primit o asemenea... felicitare!”
O alta opinie ce pastreaza elemente traditionale, dar trecuta prin filtrul intelectual, apartine unei jurnaliste de la Radio Romania, E.I., de peste 70 de ani: „Exista un sentiment al perenitatii, al pastrarii datinilor strabune, in satul traditional, care nu si-a pierdut traditiile. E un element de stabilitate in aceasta lume instabila si agresiva, acaparatoare si destabilizatoare. Consider ca traditiile unei obsti satesti se pastreaza si prin organizarea acestor festivaluri ale traditiilor zonelor invecinate, cantecul popular si dansul specific fiecarei regiuni punandu-se in valoare cu aceste ocazii sub forma artei autentice”.

******************
8. Fapte caritabile
******************
Printre faptele caritabile, cei varstnici amintesc darurile facute finilor sau persoanelor mai putin norocoase, alimentele pentru familiile nevoiase sau cosurile cu daruri, constand in imbracaminte, incaltaminte, jucarii si dulciuri aduse la orfelinate. Citam din nou raspunsul ziaristului M.B., ca semnificativ pentru „memoria vârstnicilor” şi frumusetea acestor sedimentate amintiri datorită trecerii timpului: „Nu ţin minte fapte caritabile. Nu-i exclus să fi existat şi nevoiasi, dar la Poiana Câmpina n-am văzut cerşetori niciodată, nici măcar la uşa bisericii, doar în ultimul timp. Ori nu şi-au dat sărăcia pe faţă, ori se ruşinau foarte tare, ori, pur şi simplu, aveau din ce trăi. Localitatea a fost ceea ce numeam cândva un sat cu o fabrică ( Astra Română, repara utilaj petrolier, fusese înfiinţată cu capital german şi cu o mână de maiştri germani, în 1899, a fost preluată de capitalul anglo-olandez în 1911, a fost falimentată de patroni români în 2010). Locuitorii lucrau şi pentru uzină, dar şi pentru propria gospodărie. Aveau bani «din leafă» şi «mâncare» din curte şi de pe deal” (în grădinile de pe deal cultiva fiecare ce dorea, inclusiv porumb şi pruni, mulţi pruni...). Aveau o mentalitate muncitorească autentica, născută, nu făcută, care calchiase o mentalitate ţărănească autentică, tot născută, nu făcută! Nu întamplător, în 1940, marele sociolog Dimitrie Gusti, în prezenţa Regelui Carol II, a inaugurat la Poiana Câmpina Şcoala Naţională Ţărănească. Obiceiurile sărbătorilor de iarnă s-au transmis şi s-au păstrat mai mult pe «latura» ţărănească. Cu colindul nu umblau decât copiii până-n 13 ani, iar cu Pluguşorul adolescenţii, chiar şi vârstnicii. Cetele de colindători erau formate din grupuri nu mai mari de şase copii, patru băieţi şi două fete. Obligatoriu, trebuiau colindati preotul, primarul, directorul şcolii, primul învăţător al celor şase, exclusiv familiile cunoscute. Parinţii celor din grup erau colindaţi ultimii. Nu se colinda niciodată peste orele 22,00. Spre deosebire de cei care mergeau cu Pluguşorul, colindătorii nu primeau niciodată bani, ci numai mere, covrigi, nuci şi gutui, care ce apuca de la gazde. Niciodată nu erau primiţi în case, numai la uşi ori ferestre. Câinele curţii, dacă nu era pe lanţ şi se plimba liber, era semn că urătorii nu vor fi primiţi.”
Scriitorul septuagenar I.B mentioneaza ca in copilaria petrecuta intr-un sat din Transilvania primeau ca daruri la colindat si „corobete” (mere uscate).
Dintre cei tineri, un chestionat mentioneaza in ce constau donatiile: strangerea de obiecte, bani, jucarii si imbracaminte pentru cele mai mari centre de copii orfani.

*************
9. Obiceiuri
*************


In privinta obiceiurilor, un repondent din grupul celor tineri mentioneaza colinda, iar o repondentă din Arges, din categoria celor varstnici ţine sa precizeze: „Ceata de colindatori era insotita de o persoana care canta la clarinet”.
Referindu-se la jocurile de societate si la traditii, cei varstnici mentioneaza jocurile cu măşti: Turca sau Cerbul, Brezaia, Capra, Malanca (practicat în 31 decembrie, de ziua Sfintei Melania), Ursul, dansurile rituale: Căluţii sau Căluşerii, cântecele de stea precum Irozii (amintind de regele Irod care a masacrat pruncii), Vicleimul (derivat românesc de la Bethlehem), Ieslea, teatrul popular cu tematică haiducească (Jienii, Mocănaşii).
Băieţii mai mari mergeau cu Pluguşorul în ajunul Anului Nou, iar adulţii cu Plugul. Pentru Plugusor, fetele impleteau pentru baieti bice din fuiorul de canepa, la varf punand borangicul obtinut de la viermii de matase.
În prima zi de Anul Nou copiii mergeau cu Sorcova (o nuieluşă împodobită cu hârtie colorată, clopoţei) cu care atingeau pe cei mari urându-le poetic viaţă lungă şi fericită, sănătate, putere, agerime, iar adulţii cu Vasilca, purtând cu ei fire de grâu semănat de Sf. Andrei (creştinătorul şi protectorul românilor, celebrat la 30 noiembrie) şi un picior de porc.
Printre traditii, cei tineri consemneaza: Plugusorul, Jienii, Steaua, Mocanasii, Capra, Semanatul (copiii arunca in casele gazdelor boabe de grau, urand ,,sanatatea noului!”), in Zona Moldovei de Sud, mai precis in satul Rogojeni din judetul Galati, Plugusorul si Capra fiind intalnite si la Bertea-Prahova, ca si la Tarculesti, pe Valea Cricovului, unde mai sunt consemnate Mos Ajunul si Grâusorul, pe 1 Ianuarie.
Inerte şi amnezice în alte domenii, autorităţile locale au totuşi grijă în ultimii ani de păstrarea tradiţiilor folclorice. Comentariile jurnalistei E.I. (Radio Romania), din esantionul varstnic, aduc in atentie valorificarea memoriei acestor stravechi obiceiuri in „brandul de tara”. Aceste zone extraordinar de profunde prin traditii si obiceiuri au devenit zone protejate UNESCO. Jurnalista mentioneaza cateva: „1-Sarbatorile din Maramures, o zona care a devenit un brand turistic . Ele sunt unicat traditional european. Monumentele UNESCO ale Maramuresului au devenit pentru sateni adevarate centre culturale si religioase, locuri unde se desfasoara traditiile, sarbatorile, festivalurile folclorice. 2- Sarbatorile din Marginimea Sibiului. Sunt pastrate in amanuntime obiceiurile stravechi, incepand din 6 decembrie, cand se fac repetitii pe grupuri de varsta, fiecare cu rolul sau, cu dansurile traditionale si cu cantece pastrate din tata in fiu. Invatatorii, profesorii se implica in desfasurarea evenimentelor (in Gura Râului, de ex.). In Saliste, de pilda, s-a propus ca la ora de muzica elevii sa vina in costumul traditional, ca sa se pastreze portul. La sarbatori si adultii se imbraca in costumul traditional. Aici exista un apogeu al sarbatorilor traditionale de iarna, la sfarsitul lunii decembrie. S-a creat Festivalul Junilor (tineri neînsuraţi – n.n.), cand se aduna junii din 5-6 judete apropiate, fiecare venind cu dansul si cantecul traditional al zonei.”

*************
10. Cântece
************
Colindele de Crăciun au la români tradiţii multiseculare. Mărturiile unor străini le confirmă existenţa încă de la mijlocul secolului al XVII-lea, dar ele sunt cu siguranţă mai vechi. Menţionăm în acest sens memoriile pastorului sas Andreas Mathesius din 1647 care scria că „valahii” din satele Transilvaniei nu vor să înveţe Psalmii şi continuă să cânte „diavoleştile” lor colinde învăţate din strămoşi. Despre obiceiul colindatului la oraş vorbeşte la 1650 şi diaconul sirian Paul de Alep, care a călătorit în anii 1650-1660 în Moldova şi Muntenia. Colindele evocă scenele biblice cu o imaginaţie naivă, dar sugestivă artistic. Colindătorii erau acompaniaţi (în unele zone sunt şi astăzi) de unul sau mai multe instrumente muzicale (fluier, vioară, clarinet, tobă). Colinda se cânta la unison. În unele zone de sub munte, din Muntenia, colinda e executată antifonic, pe două sau mai multe grupe.
Pe lângă colindele religioase există şi colinde profane, cu teme cosmogonice. Dintre cele mai cunoscute colinde, cel mai des consemnat este Florile dalbe (si cu varianta care incepe cu versurile Pe poteca lucioasa, in Maia-Ialomita). Cei varstnici isi amintesc cu drag si: O, ce veste minunata!, Sculati, sculati, boieri mari!, Sculati, gazde, nu dormiti!, Steaua, Sorcova, Sus la Poarta Raiului, Lerui, ler, Nunta din Cana Galilei, Buna dimineata la Mos Ajun!.
Poetul H.B, născut la Arefu, jud. Argeş, mentioneaza alte trei colinde : Domnului, domnului, domn!, Ziurel de ziuă si Steaua sus rasare, in timp ce scriitorul si diplomatul octogenar I.B., născut intr-o frumoasa zona a Ardealului, langa Tarnava Mică, aminteşte alte colinde: Trei păstori si Dintr-o casă-n cealaltă.
Cei tineri consemneaza frecvent Steaua, O, brad frumos!, Mos Craciun cu plete dalbe, apoi: Trei pastori, Deschide usa, crestine!, Florile dalbe, O, ce veste minunată!, Astăzi s-a născut Hristos (consemnat si cu titlul In Betleem s-a nascut Hristos), Domn, Domn sa-naltam!, Buna dimineata la Mos Ajun! Intalnim si Sanie cu zurgălăi, care nu este un colind, ci o melodie folclorică românească ce a făcut o carieră internaţională, multe exerciţii de la ultimele olimpiade de gimnastică fiind executate pe această melodie.

***********************
11. Amintiri de neuitat
***********************
Printre amintirile de neuitat, cei varstnici consemneaza: increderea in puterea magica a acestor mari si de neuitat sarbatori, taierea porcului, cetele de colindatori, carora bunica si parintii le umpleau traistuta cu mere si colaci, deplasarea cu sania trasa de cal, intre satul natal, Maia si satul bunicilor materni, Dridu, si bucuria copiilor ca primeau bani, nuci, mere si struguri. O doamna pastreaza o amintire trista dintr-o zi de Craciun, cand bunica i-a parasit. Ardeau lumanari in brad si pe sicriu. Tatal a plans o singura data-n viata. Anii au diminuat tristetea acestei amintiri. Aceeasi doamna pastreaza in memorie plimbarile de neuitat cu sania impodobita, trasa de armasarul care purta la gat salba de clopotei, in drum spre satele invecinate, la rude. Erau patru copii in familie, apropiati ca varsta, doua fete si doi baieti.
Poetul H.B., septuagenar, comenteaza suita de momente magice de la Craciun pana la Boboteaza in comunitatea satului traditional romanesc de sub munte: „Cea mai ampla si mai profunda in semnificatie dintre sarbatorile de iarna, Craciunul, includea o suita de momente care antrenau in desfasurarea lor, intr-un fel sau altul, intreaga comunitate. Sirul acestora se deschidea cu colindul cetelor de copii in ajunul Craciunului, asa-numitele colindeţe, cu acel de neuitat: Bună dimineata la Mos Ajun! si cu trosnetul bicelor de canepa. Cetele se alcatuiau pe «cartierele satului» si ele respectau, de obicei, teritoriile acestora. Depasirea «graniţelor» trezea adesea rivalitati acerbe. Toate cetele treceau insa pe la notabilitatile satului, preotul, invatatorii, notarul, primarul. Pentru urarile lor copii erau rasplatiti cu covrigi, colacei sau paine alba, mere si nuci.
In seara Craciunului era randul cetei de flacai, condusi de un staroste, un barbat mai varstnic, cu care repetasera saptamini la rind colindul sau colindele. Se canta in canon, cu o maiestrie desavirsita. Veneau la fereastra casei, acolo unde ardea lampa de veghe si incepeau sa cante vestind nasterea Domnului. Se asculta in tacere si cu infiorare. La sfarsitul colindului se ridica flacara lampii si capul familiei iesea sa-i primeasca pe colindatorii care erau cinstiti cu tuica si cu bani.
In ziua de Craciun copii umblau pe la casele oamenilor in costume colorate jucand Irozii (teatru popular) sau purtand Steaua si cantând Steaua sus rasare, un cantec despre nasterea lui Hristos.
In ajunul Anului Nou cete de copii dar si, si mai ales, de flacai veneau cu Plugusorul, obicei ritual al rodniciei si belsugului pentru anul care avea sa inceapa. Era momentul unui recital si al unui spectacol de miscare si sunet punctat de trosnetele bicelor uratorilor si de sunetul talangelor si clopotelor de vite agitate de acestia.
In seara dinaintea sarbatorii botezului Domnului, Boboteaza, veneau «iordanitorii», cete de flacai trecand pe la casele cu fete mari pe care le «iordaneu», le prindeau de mijloc si le ridicau de trei ori in aer strigand «Hup! Hup! Hup!»
Un moment magic era si ajunul sarbatorii de Sfint Vasile. Spre miezul noptii lautarul satului venea sa cante o melodie dedicata evenimentului. Venea la fereastra abia luminata de lampa de veghe si intreba: «Somnaţi?» Era o clipa pe care o asteptam cu sufletul la gura. Atunci se ridica flacara lampii si muzicantul isi incepea micul recital nocturn, acompaniindu-si la vioara sotia care avea o voce splendida”.

Poetul H.B. adauga un comentariu amar la sfarsitul chestionarului: „Ma tem ca toate aceste momente de comuniune si traire transcendenta, sociala si familiala isi pierd pe zi ce trece valoarea, intr-o epoca in care pragmatismul a reusit sa ne epureze de spiritualitate.”
Amintirile din copilarie despre Crăciun sunt legate pentru jurnalistul septuagenar M. B. de arestarea de catre Securitate a unei rude apropiate: „În seara de Crăciun a anului 1949 la uşa noastra a bătut şi «tanti Marioara», aşa o numeam noi pe sora tatălui nostru. Îl ţinea în braţe pe Nicu, vărul nostru, care avea doi ani şi ceva. Mai mult, peste vreo patru luni, urma să nască iarăşi. S-a adresat părinţilor mei: «Georgeta, Petrică, în seara asta rămân la voi. Acum o oră mi l-au arestat pe Simion, pe motiv că n-a cedat atelierele.» Simion Voicu, soţul ei, ţinea în Câmpina două ateliere cu trei angajaţi. Ambele se numeau La Voicu, aşa scria pe firme, dar unul era atelier de vulcanizare, iar celalalt era un laborator Foto. În vara lui 1948 avusese loc – cum aveam să învăţăm mai târziu, la şcoală – naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. Un timp, unchiul Simion, pe motiv că «mijloacele» sale nu erau nici pe departe tocmai «principale», ajutat fiind şi de un «reacţionar» de la Primărie, a reuşit să-şi scape atelierele de la confiscare. Autorităţile timpului l-au anunţat că trebuie să se supună legii. Apoi l-au ameninţat. Un timp, «pila» lui de la Primărie l-a făcut scăpat. În ziua de Crăciun a lui 1950 Simion Voicu a fost arestat. Nu l-au judecat. Abia începuseră lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Acolo a fost trimis să se (re)educe si să se recalifice. A lucrat pe respectivul şantier până în 1955, când s-au sistat lucrările din prima etapă a Magistralei albastre. După încă şase luni Simion Voicu a murit «liber», Împlinise 52 de ani. Dumnezeu îl ajutase să-şi vadă şi al doilea băiat.
Crăciunul lui 1949 nu l-am uitat pentru că a fost pentru prima dată când sărbătoarea Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos am petrecut-o nu numai cu părinţii.”
Amintiri triste din epoca comunistă are şi bucureşteanul A.A. Persistă în memoria lui frica tatălui, care era membru de partid şi colonel în armată, de a nu se afla că în casa lui/familia lui (inclusiv a rudelor de la ţară) se sărbătoreşte Crăciunul. Amintirile femeilor sunt şi mai pregnante. D.C., în vârstă de 70 de ani, îşi aminteşte iernile anilor 1952-1954, când familia ei înstărită din Ardeal a fost deportată în Moldova şi condamnată la muncă obligatorie într-o fabrică. Au fost singurii ani în care n-au putut sărbători cum se cuvine Crăciunul. O altă doamnă, C.P. din Constanţa, îţi aminteşte că în 1949, ceata de colindători din care făcea parte, a fost atacată de o bandă de educatori ateişti comunişti care i-au bătut şi le-au furat banii.
Amintiri de neuitat sunt pentru scriitorul I.B., poet şi romancier octogenar, „colindele bătrânilor, noaptea târziu, merele scoase din fân, ascunse de părinţi şi bunice”; face comentarii şi asupra bogăţiei meselor de Crăciun, chiar şi în familiile sărace şi asupra participării ţiganilor alături de români cu colinde foarte frumoase.
Cei tineri poarta în amintire: bradul de Crăciun şi împodobitul acestuia, plecatul cu colindul în serile de iarnă, masa de Crăciun, cu familia reunită, mersul cu Pluguşorul, distracţiile din Oraşelul copiilor, emoţia nopţii dintre ani. Unii vor lega amintirea sarbatorilor de iarna de concertele de colinde, de excursiile la munte si sanius, de prima coborare pe partii cu schiurile si cu sania si de Craciunul petrecut la Cheia, în Carpaţii meridionali..
Ca ultime comentarii ale ambelor categorii: sarbatorile de iarna sunt cele mai frumoase sarbatori din an. Din grupul celor tineri, cineva precizeaza: ,,Zapada le sporeste farmecul”. Un farmec acoperit în bună parte de isteria comercială, prostul gust, kitschul care au proliferat în ultimii ani.
***************
12. Concluzii
***************

La finalul acestei anchete se impun câteva concluzii:
1. În România există încă vetre folclorice extrem de preţioase, autentice, vii, unde se păstrează tradiţiile străvechi legate de obiceiuri laice şi creştine. Din răspunsurile celor chestionaţi se reliefează Maramureşul, Sibiul, Munţii Apuseni, Argeşul, Prahova, Moldova, Bucovina.
2. Zonele rurale păstrează intacte aceste tradiţii, spre deosebire de zonele urbane unde febra comercială, standardizarea şi asumarea fără discernământ a clişeelor moderne au făcut ca aceste sarbători să devină cosmopolite, kitschizate.Din sărbători ale spiritului ele s-au transformat în sărbători ale stomacului, dominate de isteria cumpărăturilor, de etalarea păgână, ostentativă, a bogăţiilor acumulate.
3. Eşantionul de repondenţi de peste 70 de ani păstrează în memorie elemente de mare frumuseţe ale acestor tradiţii, care coincid de multe ori cu paradisul pierdut al copilăriei. Nu de puţine ori se detaşează din fluxul amintirii scene din copilărie care sunt dramatice datorită unor traume ale perioadei comuniste, inclusiv episoade ale deportărilor, muncii forţate, arestărilor etc. Pe de altă parte, mărturiile lor evidenţiază rezistenţa tacită a românilor în faţa bolşevizării, în încercările lor de ştergere a memoriei, de anulare a conştiinţei identitare.
4. Tinerii, deşi au participat în număr mare la anchetă şi chiar la realizarea ei, nu au adus din păcate în atenţie elemente care să demonstreze profunzimea acestor sărbători ca dovezi ale memoriei colective perene. Deşi se conturează o desprindere regretabilă de cutume, tradiţii, folclor, partida nu este încă piedută. La ţară îndeosebi, folclorul e încă viu, e un scut spiritual pentru eternitate. De aceea, credem că Lucian Blaga, poet şi filosof tot mai cunoscut şi pe alte meridiane, avea dreptate când spunea că „Veşnicia s-a născut la sat.” Ataşamentul tinerei generaţii faţă de aceste sărbători este real, accentul pus de ea pe unitatea familiei şi nu pe disoluţia ei fiind incontestabil.
5. Eşantionul vârstnic, deşi greu de intervievat, a adus la lumină legătura dintre memorie şi prezent, ca liant între generaţii. Datorită profesiunii realizatorilor anchetei (filologi cu înalte studii şi cu aplicaţie pentru cercetare) au fost implicaţi printre repondenţi şi scriitori (romancieri, poeti, critici), istorici, profesori, jurnalişti care au adus date relevante şi emoţionante despre fenomenul investigat.
6. Elemente lingvistice deosebite legate de obiceiuri culinare sau de colinde au fost reliefate de către realizatorii anchetei. Astfel, forme arhaice ale unor verbe (a somna), nume ale unor feluri de mâncare (sloi, poale-n brâu, scutecele Maicii Domnului, prune lojnite, corobete, pupuri etc.), ale unor ritualuri magice străvechi sunt dovezi asupra vechimii ca popor a românilor, cu o civilizaţie aparte, specifică şi totuşi consonantă cu aceea a altor popoare de pe continent. A face abstracţie de cultura şi civilizaţia lor ar echivala cu o dureroasă pierdere pentru patrimoniul spiritual european.

Dr. Adam Georgeta
Asociaţia Femeilor Jurnaliste din România -Ariadna